Pentru ca azi este maine. Pentru ca am inteles ca in viata trebuie sa dai tot ce este rau, urat si putin important la o parte, iar apoi raman optiunile. Alegi intre a fi bine sau a fi rau.
Eu sunt cea care alege cum sa-si traiasca viata. Eu adica tu si toti cei de langa mine.
Aleg sa nu ma mai las influentata de altii si sa imi construiesc singura drumul.
Pentru ca fiecare om te incurajeaza si sfatuieste dupa cum ar dori sa faca pentru el. Dar poate pentru mine nu este cea mai fiabila optiune.
Nu avem de ce sa ne facem probleme si ganduri pentru ziua de maine pentru ca oricum vine cu piedici, iar maine ma gandesc la ziua de poimaine care este idem.
Traiesc intr-un tandem de ganduri negre si polemici?
Sau merg pe premisa: ce o fi o fi?
Eu sunt propriul meu lider! Nu este nimeni indreptatit sau calificat sa ma conduca. In ganduri, sentimente sau decizii.
Sa ma trezesc dimineata gandindu-ma cat de grea si neagra e viata mea. Am o cafea buna in fata si poate si o tigara. Ma focusez pe cafea. Amara,dar dulce, se simte usor aroma laptelui gras. Gandurile se disperseaza si brusc imi dau seama ca sunt detalii care ma fac sa zambesc si sa ma simt bine. Sunt stapana pe viata mea si doar eu pot alege daca sunt o victima sau o trufasa.
Pot alege sa plang (sa ma plang) sau sa (imi) zambesc.
Si am observat ca un zambet de-al meu ii poate calma si pe cei din jurul meu.
Sunt puternica si pot da putere si altora.
Ma accept asa cum sunt si incerc sa evoluez. Si poate altii dupa mine. Fara profetii, doar sa fiu bine dispusa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu